Revista Română de
|
||||||||||||||
|
||||||||||||||
Revista Română de
Interacţiune Om-CalculatorVol.6, Nr.4, 2013
ISSN 1843-4460
Cuprins
Un studiu empiric privind factorii determinanţi şi diferenţele de gen în acceptarea tehnologiilor de e-learning.
Alexandru Balog
291 - 306 Touch the Exchange: Distribuţia eficientă a informaţiei utilizând kiosk-uri interactive în domeniul educaţional.
Alexandra Negoescu, Cristian Mihăescu, Ilya Schmorgun, Mihai Mocanu
307 - 322 Un model software cu potenţial în dezvoltarea jocurilor de strategie.
Constantin Nandra, Dorian Gorgan
323 - 338 Analiza complexităţii manualelor şcolare din sistemul de învăţământ francez primar.
Lucia Larise Stavarache, Mihai Dascalu, Stefan Trausan-Matu, Philippe Dessus
339 - 356 Criminal Detection – O aplicaţie pentru identificarea infractorilor.
Ana-Teodora Petrea, Adrian Iftene
357 - 376
Rezumate
Un studiu empiric privind factorii determinanţi şi diferenţele de gen în acceptarea tehnologiilor de e-learning
Alexandru Balog
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: alexb@ici.ro
Rezumat: Modelul UTAUT (Venkatesh et. al., 2003) a fost testat în diferite domenii şi contexte specifice de utilizare. În scopul comparării rezultatelor obţinute din diferite studii, este important să se evalueze dacă modelul şi constructele respective sunt percepute în acelaşi mod de indivizii din grupuri diferite. În acest articol este testată o variantă redusă a modelului UTUAT în contextul e-learning, utilizând datele colectate de la 220 studenţi (128 femei, 92 bărbaţi). În scopul identificării factorilor determinanţi şi explorării diferenţelor de gen în acceptarea tehnologiei este aplicată metoda de analiză factorială confirmatorie multi-grup. Rezultatele obţinute arată că modelul şi constructele UTAUT sunt invariante în cele două grupuri de studenţi în contextul e-learning din România.
Cuvinte cheie: acceptarea tehnologiei de e-learning, modelul UTAUT, diferenţe de gen, analiza invarianţei măsurării, MGCFA.
Citaţi acest articol astfel:
Balog, A. Un studiu empiric privind factorii determinanţi şi diferenţele de gen în acceptarea tehnologiilor de e-learning. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(4), 291-306,2013.
Touch the Exchange: Distribuţia eficientă a informaţiei utilizând kiosk-uri interactive în domeniul educaţional
Alexandra Negoescu1, Cristian Mihăescu1, Ilya Shmorgun2, Mihai Mocanu1
1Universitatea din Craiova, Facultatea de Automatica, Calculatoare şi Electronica, Craiova
Blvd. Decebal nr. 107, Craiova, România
E-mail: alexandra.negoescu@yahoo.com; mihaescu@software.ucv.ro; mocanu.mihai@software.ucv.ro
2Institute of Informatics, Tallinn
Narva Rd. 29, 10120 Tallinn, Estonia
E-mail: ilja.shmorgun@tlu.ee
Rezumat: Într-o societate aflată în plină dezvoltare tehnologică, soluţiile de ultimă generatie menite să uşureze şi să eficientizeze distribuţia informatiei încep să fie îmbrăţişate şi de domeniul educaţional. Kioskurile interactive asigură acest aspect prin facilitarea comunicării directe cu utilizatorul. Mai mult, kioskurile răspund necesităţii instituţiilor de a manevra întrebările de rutină ale solicitanţilor iar, prin input-ul direct al utilizatorului, se asigură obţinerea unui răspuns direct, personalizat, în conformitate cu nevoile curente ale acestuia. Acest articol prezintă nu numai descrierea componentelor hardware si software folosite şi motivul din spatele acestor alegeri, ci şi dificultăţile întâlnite pe parcusul construcţiei kiosk-ului. Un accent deosebit se acordă şi proiectării interfeţei, testării acesteia şi modului în care comunicarea om-calculator este facilitată. Întregul proces: conceptul iniţial de design, evaluarea componentelor, modelarea, certificarea şi construcţia prototipului şi producţia sunt conturate în acest articol. Rezultatul, un sistem atractiv, modern şi uşor de întreţinut asigură accesul utilizatorilor la informaţii în principalele limbi de comunicare internaţională şi poate servi drept model pentru instituţiile din domeniul educaţional interesate de obţinerea unor astfel de sisteme cu costuri minime.
Cuvinte cheie: touch, multi-touch, kiosk, interfaţă grafică wrapper, utilizabilitate.
Citaţi acest articol astfel:
Negoescu, A., Mihaescu, C., Shmorgun, I., Mocanu, M. Touch the Exchange: Distribuţia eficientă a informaţiei utilizând kiosk-uri interactive în domeniul educaţional. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(4), 307-322, 2013.
Un model software cu potenţial în dezvoltarea jocurilor de strategie
Constantin Nandra, Dorian Gorgan
Departamentul Calculatoare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Str. Memorandumului nr. 2, Cluj-Napoca
E-mail: cosmin_nandra@yahoo.com, dorian.gorgan@utcluj.ro
Rezumat: Scopul acestui articol este de a propune şi prezenta un model software care ar putea sta la baza dezvoltării jocurilor de strategie şi, în general, a aplicaţiilor interactive care implică simularea interacţiunilor dintre un set de entităţi într-un mediu dat. Modelul propus constă dintr-un pachet de componente software care definesc arhitectura şi mai multe seturi de componente interschimbabile care pot fi folosite direct în dezvoltarea potenţialelor aplicaţii grafice interactive. Acest model are potenţialul de a oferi ca alternativă la interacţiunea software bazată pe invocarea funcţionalităţii, caracteristică utilizării bibliotecilor software, un mod de interacţiune care oferă posibilitatea programatorului de a construi aplicaţia ca pe un agregat format din componente existente. În cadrul articolului vor fi scoase în evidenţă punctele forte ale acestei proiectări (flexibilitate, extensibilitate, modularizarea modelului), şi se vor prezenta şi demonstra beneficiile utilizării sale în dezvoltarea aplicaţiilor grafice interactive, cum sunt jocurile pe calculator.
Cuvinte cheie: bibliotecă software, proiectare modulară, componente reutilizabile, interacţiune alternativă.
Citaţi acest articol astfel:
Nandra, C., Gorgan, D. Un model software cu potenţial în dezvoltarea jocurilor de strategie. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(4), 323-338, 2013.
Analiza complexităţii manualelor şcolare din sistemul de învăţământ francez primar
Lucia Larise Stavarache1, Mihai Dascalu2, Stefan Trausan-Matu1,2, Philippe Dessus3
1Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti
Splaiul Independenţei 313, Bucureşti 060042, Bucureşti
E-mail: larise.stavarache@ro.ibm.com, mihai.dascalu@cs.pub.ro, stefan.trausan@cs.pub.ro
2Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială
Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucureşti, România
3Laboratoire de Sciences de l’Education, Université Pierre-Mendès France
F-38040 Grenoble CEDEX 9, Franţa
E-mail: philippe.dessus@upmf-grenoble.fr
Rezumat: Una din sarcinile dificile din prelucrarea limbajului natural ţine de evaluarea complexităţii sau a dificultăţii înţelegerii a textelor. Astfel, de un interes aparte sunt instrumentele de analiză automată a textelor care permit realizarea unei predicţii a complexităţii textelor pornind de la factori lexicali, sintactici, morfologici sau chiar semantici în funcţie de specificitatea abordării. Totodată, elementele de complexitate sunt dependente de context şi de domeniul de aplicare. Astfel, o analiză pur tehnică care se bazează doar pe metrici fără să ia în considerare constrângerile de psihologie, modele umane, vârstă şi motivaţia este insuficientă pentru a realiza o predicţie adecvată. În plus, alte aspecte ale analizei complexităţii sunt corelate cu etapele de achiziţie (împreună cu acurateţea şi fluenţa), corelate cu adaptarea mesajului comunicat audienţei din prisma corectitudinii, coerenţei şi adaptabilităţii la nivelul acesteia. Adiţional, metricile de complexitate textuală reprezintă indicatori importanţi de înţelegere şi coerenţă pentru texte comune întâlnite uzual în Internet, lucrări publicate şi cărţi.
Cuvinte cheie: analiza complexităţii textuale, metrici de complexitate, grupuri şi clase de concepte.
Citaţi acest articol astfel:
Stavarache, L.L., Dascalu, M., Trausan-Matu, S., Dessus, P. Analiza complexităţii manualelor şcolare din sistemul de învăţământ francez primar. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(4), 339-356, 2013.
Criminal detection – O aplicaţie pentru identificarea infractorilor
Ana-Teodora Petrea, Adrian Iftene
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Informatică
General Berthelot 16, 700483, Iaşi
E-mail: {ana.petrea, adiftene}@info.uaic.ro
Rezumat: Prezenta lucrare îşi propune să vină în ajutorul celor ce doresc să identifice rapid un posibil infractor, pe baza informaţiilor, pe care le avem disponibile la un moment dat. Sistemul construit foloseşte ca intrare informaţie nestructurată în format text, ce poate proveni din surse precum ziare, procese verbale de la locul faptei, declaraţii ale martorilor, etc.. Aceste texte sunt prelucrate folosind tehnici specifice lingvisticii computaţionale, pentru a extrage informaţii relevante, pentru identificarea infractorului. Procesările textuale prezentate în cadrul acestei lucrări, permit (1) extragerea entităţilor de tip nume (astfel se poate obţine un grup de suspecţi sau locaţia unde s-a întâmplat infracţiunea), (2) identificarea relaţiilor între cuvinte, pentru extragerea de informaţii utile (aşa se pot obţine caracteristici fizice ale infractorilor sau tipul infracţiunii sau arma folosită) şi pentru identificarea rolurilor (astfel se pot identifica victimele, răufăcătorii sau martorii). Aplicaţia permite în plus crearea unui portret robot pentru infractor, asocierea de poze sau portrete robot la persoanele pe care le gestionăm în aplicaţie şi afişarea pe o hartă a locului evenimentului. Considerăm că, aplicaţia ar putea fi utilizată într-un mediu real, în cadrul diferitelor instituţii, în care procesarea acestor tipuri de texte este realizată manual în prezent, în primul rând de către angajaţi.
Cuvinte cheie: Lingvistică computaţională, Supraveghere pe Internet, Lingvistică judiciară.
Citaţi acest articol astfel:
Petrea, A.T., Iftene, A. Criminal Detection – An aplication for Criminal Identification. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(4), 357-376, 2013.
English version