Revista Română de
|
||||||||||||||
|
||||||||||||||
Revista Română de
Interacţiune Om-CalculatorVol.3, Nr.2, 2010
ISSN 1843-4460
Cuprins
O metodă pentru evaluarea şi îmbunătăţirea performanţelor sistemelor de extragere a topicelor.
Claudiu Muşat, Andrei Rizoiu, Ştefan Trăuşan-Matu
81 - 96 Analiza a trei instrumente de evaluare a utilizabilităţii, a satisfacţiei şi a experienţei utilizatorului în context românesc.
Daniela-Maria Andrei, Adriana-Mihaela Guran
97 - 124 Cercetări privind acceptarea tehnologiilor de e-learning
Dragoş Daniel Iordache
125 - 138 Dezvoltarea şi utilizarea materialelor educaţionale în mediul eGLE.
Dorian Gorgan, Teodor Ştefănuţ, Mircea Mărginean, Victor Bâcu
139 - 156 Utilizarea instrumentelor software pentru analiza sarcinilor testării subliminale în recunoaşterea microexpresiilor faciale
Mihai Aniţei, Mihaela Chraif, Claudiu Papasteri, Andrei Neacşu157 - 170
Rezumate
O metodă pentru evaluarea şi îmbunătăţirea performanţelor sistemelor de extragere a topicelor
Claudiu Muşat1, Marian-Andrei Rizoiu2, Ştefan Trauşan-Matu1,3
1Universitatea Politehnica Bucureşti
Bd. Splaiul Independenţei, nr. 313 060032, Bucureşti
E-mail: claudiu.musat@cs.pub.ro
2Laboratoire ERIC, Université Lyon 2
5, Avenue P. Mendès France 69676 Bron
E-mail: Marian-Andrei.Rizoiu@univ-lyon2.fr
3Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială
Calea 13 Septembrie nr.13, Bucureşti
E-mail: trausan@cs.pub.ro
Rezumat. Modelarea topicelor este o direcţie de cercetare în plină ascensiune care necesită noi metode de evaluare şi interpretare a rezultatelor. În această lucrare propunem o metodă pentru evaluarea şi îmbunătăţirea rezultatelor algoritmilor de extragere de topice bazându-ne pe concepte din WordNet. Propunem o metrică pentru determinarea calităţii unui model de topice plecând de la acoperirea sa şi redundanţa sa internă. Apoi, pentru fiecare topic, la nivel individual, cantitatea de informaţie relevantă pe care o aduce modelului este estimată cu ajutorul proiecţiei sale pe ontologie, extrăgând în acelaşi timp cele mai importante cuvinte şi concepte asociate. Modelul ca întreg este îmbunătăţit eliminând cuvintele dăunătoare din fiecare topic, nelegate de conceptul ce reprezintă topicul per ansamblu. Definim apoi o distanţă intre topice pornind de la suprapunerea proiecţiilor lor pe ontologie şi folosim această distanţă pentru a investiga impactul eliminării topicelor redundante din model. Aglomerarea topicelor similare în clustere de topice care sunt relaţionate cu aceleaşi concepte este o altă metodă de îmbunătăţire încercată ca alternativă la ştergerea topicelor irelevante. Rezultatele arată că evaluarea şi îmbunătăţirea modelelor statistice bazându-ne pe baze statice de cunoştinţe duce la modele mai coerente decât cele iniţiale.
Cuvinte cheie: Modelarea Topicelor, WordNet, Ontologie, LDA, Subarbore, Evaluare, Îmbunătăţire.
Analiza a trei instrumente de evaluare a utilizabilităţii, a satisfacţiei şi a experienţei utilizatorului în context românesc
Daniela-Maria Andrei, Adriana-Mihaela Guran
Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei
Str. Republicii, Nr. 37, Cluj-Napoca
E-mail: danielaandrei@psychology.ro , adriana@cs.ubbcluj.ro
Rezumat. Prezenta lucrare îşi propune să investigheze principalele constructe utilizate în cercetarea percepţiei utilizatorilor cu privire la calitatea produselor interactive în domeniul interacţiunii om-calculator, şi anume, utilizabilitate, satisfacţie şi experienţa utilizatorilor. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost proiectată o cercetare vizând verificarea calităţilor psihometrice ale instrumentelor de măsurare ale acestor constructe. Trei instrumente consacrate în literatura de specialitate au fost traduse şi adaptate în limba română – AttrakDiff 2.0., Questionnaire for User Interaction Satisfaction (QUIS) şi Software Usability Measurement Inventory (SUMI). Acestea au fost completate de 152 utilizatori ai site-ului web www.psychology.ro. Rezultatele obţinute în cadrul studiului pun în evidenţă indici de fidelitate buni pentru toate cele trei instrumente, însă şi deficienţe la nivelul validităţii de construct a scalelor, deficienţe mai accentuate în cazul utilizabilităţii sistemelor interactive. Astfel, configuraţia factorială originală se păstrează cu mici modificări în cazul Attrackdiff 2.0, este uşor modificată în cazul QUIS şi nu poate fi pusă în evidenţă în cazul SUMI. Datele obţinute sugerează necesitatea considerării atente a conceptului central măsurat atunci când folosim astfel de instrumente de măsurare a percepţiilor utilizatorilor cu privire la calitatea produselor interactive.
Cuvinte cheie: Utilizabilitate, Satisfacţie, Experienţa utilizatorului, Validitate de construct.
Cercetări privind acceptarea tehnologiilor de e-learning
Dragoş Daniel Iordache
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: iordache@ici.ro
Rezumat. În zilele noastre, aplicaţiile de tip e-learning tind să fie integrate în majoritatea ariilor curriculare şi ciclurilor de şcolarizare. În acest context, este importantă cunoaşterea modului în care este percepută utilitatea acestor aplicaţii de cei cărora le sunt destinate. O serie de teorii şi modele (modelul acceptării tehnologiei, teoria difuzării inovaţiei, modelul integrării elevului) au fost dezvoltate cu privire la acceptarea tehnologiilor informatice în general şi a celor de e-learning în particular. În cadrul acestei lucrări se prezintă o sinteză a celor mai importante abordări din literatura de specialitate şi punctarea principalelor apecte pe care le îmbracă teoriile şi modelele legate de acceptare în e-learning.
Cuvinte cheie: acceptare, e-learning, TAM.
Dezvoltarea şi utilizarea materialelor educaţionale în mediul eGLE
Dorian Gorgan, Teodor Ştefănuţ, Mircea Mărginean, Victor Bacu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Str. Memorandumului, Nr.28, Cluj-Napoca
E-mail: {dorian.gorgan, teodor.stefanut, victor.bacu}@cs.utcluj.ro,
margineanmircea@yahoo.com
Rezumat. În ultimii ani platformele eLearning au cunoscut o dezvoltare intensivă oferind servicii educaţionale performante şi la costuri mult mai scăzute decât metodele clasice. Totuşi ritmul de dezvoltare al platformelor educaţionale a fost limitat semnificativ de necesarul din ce în ce mai mare de capacitate de prelucrare şi resurse solicitate de aplicatiile eLearning. Arhitectura Grid, care înlocuieşte arhitectura bazată pe un singur server, oferă soluţii pentru domenii în care sunt necesare gestiunea şi prelucrarea unor cantităţi mari de date (ex. imagini satelitare, simulări 3D etc.), prelucrarea unor date distribuite, sau prelucrarea distribuită pe mai multe staţii de calcul. În cadrul acestei lucrări va fi prezentată platforma eLearning eGLE care este capabilă să utilizeze resursele de stocare şi prelucrare distribuită din sistemele Grid, precum şi modalitatea prin care pot fi dezvoltate şi executate lecţii în domenii cum ar fi observarea Pământului, prelucrarea datelor spaţiale masive, medicină etc. Va fi de asemenea, evidenţiată o nouă posibilitate de realizare a materialelor educaţionale prin mecanisme eficiente de re-utilizare şi adaptare a unor obiecte educaţionale disponibile.
Cuvinte cheie: eGLE, platformă eLearning, lecţie, materiale educaţionale, interacţiune utilizator, prelucrari pe Grid.
Utilizarea instrumentelor software pentru analiza sarcinilor testării subliminale în recunoaşterea microexpresiilor faciale
Mihai Aniţei, Mihaela Chraif, Claudiu Papasteri, Andrei Neacşu
Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Soseaua Panduri, nr 90
E-mail: anitei_mihai@yahoo.com, mihaelapopa14@yahoo.com
Rezumat: Microexpresiile faciale au reprezentat obiectul de studiu al cercetătoriilor de mai bine de cinci decade. Ekman a evidenţiat două aspecte ce prezintă importanţa studiului acestora: posibilitatea de a învăţa mimarea microexpresiilor faciale, învăţarea decodării şi interpretării contextuale. Studiul de faţă prezintă aspecte relevante ale utilizării software-urilor de prezentare a microexpresiilor faciale din puctul de vedere al celor două aspecte prezentate de către Ekman. Relevanţa instrumentului construit constă în învăţarea decodării şi interpretării microexpresiilor faciale poate fi de maximă importanţă în interviul de selecţie, educaţie, vânzări şi marketing. Astfel, pe de-o parte, exprimă emoţii reale trăite de către persoaele care le exprimă şi, pe de altă parte, mimarea conştientă a acestor emoţii în vederea atingerii scopurilor propuse. Rolul psihologului intervine în interpretarea acestora acolo unde graniţa dintre conştient şi inconştient este aproape imperceptibil de trasat.
Cuvinte cheie: emoţii, microexpresii faciale, recunoaşterea emoţiilor.
English version