Revista Română de Interacţiune Om-Calculator Vol.4, Nr.2, 2011 ISSN 1843-4460 English version
	Cuprins Interacţiunea cu un browser web prin intermediul gesturilor Mihaela Coneac, Adrian Iftene   93 - 108 Identificarea automată a afixelor româneşti. Studiu de caz: identificarea sufixelor Verginica Barbu Mititelu   109 - 130 WikiDetect: Sistem de detecţie automată a vandalismului pe Wikipedia Dan Cioiu, Traian Eugen Rebedea   131 - 156 Compunerea de muzică asistată de calculator   Constantin Prică   157 - 174 Euristici specifice de utilizabilitate pentru aplicaţiile paralele şi distribuite Dorian Gorgan, Cristian Rusu, Dănuţ Mihon, Vlad Colceriu, Silvana Roncagliolo, Virginica Rusu 175 - 192   Rezumate Interacţiunea cu un browser web prin intermediul gesturilor Mihaela Coneac, Adrian Iftene Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Informatică General Berthelot, Nr. 16,  700483, Iaşi E-mail: mihaela.coneac@infoiasi.ro, aiftene@infoiasi.ro Rezumat. Articolul de faţă are ca scop prezentarea unei noi modalităţi de a interacţiona cu un calculator personal. Astfel, un utilizator poate folosi camera web şi gestica mâinii pentru a da comenzi uzuale atunci când foloseşte un browser web ca Internet Explorer. După un proces de antrenare a aplicaţiei, în care aceasta este învăţată ce înseamnă posturile palmă, două degete sau pumn, folosim algoritmul AdaBoost pentru a clasifica o nouă postură recepţionată în timp real de la utilizator. Combinând etapa de identificare a posturii cu etapa de identificare a traiectoriei acesteia obţinem comanda pe care utilizatorul o trimite browser-ului. Operaţiile implementate ne permit să facem scroll vertical, zoom, salt între ferestre, salt între opţiuni şi selectarea unei opţiuni. Rezultatele obţinute până în prezent sunt încurajatoare şi ne fac să sperăm că acest mod de interacţiune va fi din ce în ce mai folosit pe viitor. Cuvinte cheie: Gestica mâinii, interacţiune om-calculator, algoritm de clasificare. Textul integral   Identificarea automată a afixelor româneşti. Studiu de caz: identificarea sufixelor  Verginica Barbu Mititelu Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română – ICIA Bucureşti Calea 13 Septembrie, nr. 13, 050711, Bucureşti E-mail: vergi@racai.ro Rezumat. Din perspectiva identificării automate a cuvintelor derivate şi a bazelor lor de derivare în wordnetul românesc, în vederea îmbogăţirii acestuia cu relaţii derivaţionale şi etichete semantice asociate acestora, prezentăm în acest articol rezultatele unui studiu de caz al cărui scop a fost identificarea automată a sufixelor cu care se formează cuvinte în limba română. O prezentare succintă a fenomenului derivării aşa cum se manifestă el în română deschide acest articol, anticipând şi provocările pe care le întâmpină studiul nostru. Pentru identificarea automată a sufixelor în cuvinte am folosit arborii de sufixe generalizaţi sub forma cărora am reprezentat lemele dintr-un lexicon electronic românesc. Am impus o serie de filtre, stabilite prin metoda observaţiei, cu care am îmbunătăţit rezultatele. Pentru evaluarea sufixelor identificate automat am folosit liste de referinţă de sufixe, grupate în funcţie de partea de vorbire a cuvântului obţinut prin derivare. Evaluarea rezultatelor am făcut-o în trei etape, prin comparare doar cu lista de sufixe, apoi cu lista de sufixe îmbogăţită cu sufixoide şi, în final, cu lista unificată a sufixelor şi sufixoidelor pentru părţile de vorbire care prezintă omonimie în română. Am prezentat felul în care precizia şi acurateţea algoritmului variază în funcţie de limita impusă asupra productivităţii sufixelor. Studiul de faţă pune în evidenţă ansamblul de cunoştinţe necesare pentru recunoaşterea structurii morfematice a cuvintelor, dificultăţile întâmpinate în acest proces, dar şi importanţa acestui studiu pentru cercetările lingvistice, pentru domeniul Inteligenţei Artificiale, în sarcini precum regăsirea informaţiei, rezumarea textelor, răspunsul automat la întrebări şi toate celelalte care se bazează pe prelucrarea limbajului natural. Cuvinte cheie: sufix, derivare, identificarea radicalului cuvintelor, analiză morfematică, arbore de sufixe generalizat. Textul integral   WikiDetect: Sistem de detecţie automată a vandalismului pe Wikipedia  Dan Cioiu, Traian Eugen Rebedea Universitatea Politehnica din Bucureşti – Facultatea de Automatică şi Calculatoare Splaiul Independenţei, Nr. 313, 060042, Sector 6, Bucureşti E-mail: dan.cioiu@gmail.com, traian.rebedea@cs.pub.ro Rezumat. Vandalismul a fost mereu una dintre cele mai mari probleme ale Wikipedia, însă există puţine soluţii automate de rezolvare a acesteia. Voluntarii petrec mult timp corectând articolele vandalizate, timp care ar putea fi folosit pentru a îmbunătăţi Wikipedia în alte moduri. Scopul acestei lucrări este de a propune un sistem nou de detecţie a vandalismului bazat pe învăţare automată de la un corpus adnotat de articole vandalizate şi de a-i analiza perfomanţele. Mediul de lucru al acestei aplicaţii este unul foarte apropiat de realitate, întrucât lucrează pornind de la wikitext extras direct din baza de date a enciclopediei și adnotat de către experţi, care este folosit pentru evaluarea standard a aplicaţiilor pentru detecţia vandalismului pe Wikipedia. În ultima parte a lucrării, vom realiza o analiză critică a performanţelor obţinute, făcând referire la soluţii deja existente şi vom încerca să maximizăm eficienţa algorimului de detecţie folosind diverse metode de clasificare statistică. Cuvinte cheie: Wikipedia, vandalism, spam, clasificare. Textul integral   Compunerea de muzică asistată de calculator Constantin Prică Universitatea Politehnica Bucureşti Bd. Splaiul Independentei, nr. 313 060032, Bucureşti E-mail: constantin.prica@cti.pub.ro Rezumat. Părerea conform căreia calculatoarele nu pot avea un rol central în creaţia muzicală este greşită. Cercetări se fac în acest domeniu de cel puţin 50 de ani. În această lucrare, propunem o aplicaţie ce poate să ajute decisiv un compozitor în procesul de compunere muzicală.  Genul muzical ales este unul puternic formalizat şi anume contrapunctul strict. Regulile şi constrângerile, specifice genului, se pretează pentru o implementare recursivă, de generare şi testare a candidaţilor. Folosind această metodă, aplicaţia compune până la 10.000 de linii contrapunctice valide. Rezultatele obţinute sunt promiţătoare, fiind asemănătoare cu cele date de un compozitor uman. Ajutorul dat de calculatoare, dacă este acceptat, poate să transforme compunerea muzicală. Cuvinte cheie: compunere de muzică, contrapunct, backtracking, evaluare muzicală. Textul integral   Euristici specifice de utilizabilitate pentru aplicaţiile paralele şi distribuite Dorian Gorgan1, Cristian Rusu2, Dănuţ Mihon1, Vlad Colceriu1, Silvana Roncagliolo2, Virginica Rusu2 1Universitatea Tehnicâ din Cluj-Napoca Str.Memorandumului, Nr.28, 400114, Cluj-Napoca E-mail: dorian.gorgan@cs.utcluj.ro 1Pontificia Universidad Catolica de Valparaiso Avda. Brasil 2241, Valparaíso, Chile E-mail: cristian.rusu@ucv.cl Rezumat: Utilizabilitatea aplicaţiilor bazate pe noi tehnologii ridică noi probleme. Sunt necesare noi metode de evaluare sau (cel puţin) metodele clasice ar trebui adaptate noilor realitaţi/cerinţe. Una dintre cele mai cunoscute metode de evaluare a utilizabilităţii este evaluarea euristică. Mulţi autori au propus seturi specifice de euristici de utilizabilitate, pentru aplicaţii specifice. Procesul de dezvoltare a noilor euristici este puţin formalizat şi (foarte) rar documentat. Lucrarea de faţă prezintă o propunere de metodologie de dezvoltare de noi euristici de utilizabilitate. Se exemplifică aplicarea metodologiei în cazul dezvoltării de euristici de utilizabilitate pentru aplicaţii grid computing. Cuvinte cheie: utilizabilitate, euristici de utilizabilitate, aplicaţii grid computing Textul integral