Revista Română de
Interacţiune Om-Calculator

Vol.6, Nr.2, 2013

ISSN 1843-4460

English version


Cuprins

Studiu asupra metodologiei de proiectare a unei interfeţe inteligente de recomandare.
Marian Cristian Mihăescu
 
111 - 126
Simptome psihopatologice ale dependenţei de telefonul mobil.
Camelia Popa, Adela Ciobanu
 
127 - 140
Calitatea ergonomică a unei aplicaţii educaţionale bazate pe realitate îmbogăţită - un model de măsurare cu indicatori cauzali.
Costin Pribeanu
 
141 - 154
Recunoaşterea automată a limbii cu aplicaţie în sinteza vocală diferenţiată lingvistic.
Paul Fogarassy-Neszly, Vasile Gherheş
 
155 - 168
Identificarea entităţilor, citatelor şi evenimentelor în ştiri şi texte din Web-ul social în limba română.
Adrian-Nicolae Zamfirescu, Traian Eugen Rebedea
 
169 - 192
 

Rezumate

Studiu asupra metodologiei de proiectare a unei interfeţe inteligente de recomandare

Marian Cristian Mihăescu

Departamentul de Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, Universitatea din Craiova
Bvd. Decebal, Nr. 107, 200440, Craiova, Dolj, Romania
E-mail: mihaescu@software.ucv.ro

Rezumat: Această lucrare prezintă un studiu asupra metodologiei de proiectare şi evaluare a utilizabilităţii pentru o interfaţă inteligentă folosită pentru oferirea de recomandări într-un sistem e-Learning. Realizarea de sisteme e-Learning inteligente reprezintă un deziderat actual de mare importanţă. În prezent există o preocupare deosebită de a oferi utilizatorilor platformelor e-Learning interfeţe inteligente care să ajute la parcurgerea optimă a resurselor educaţionale şi la minimizarea efortului şi timpului necesar pentru atingerea unui anumit nivel de cunoştinţe. Proiectarea interfeţei urmează un proces iterativ în care mai multe prototipuri de joasă fidelitate sunt create şi evaluate. Evaluarea utilizabilităţii se realizează prin două modalităţi. În vederea obţinerii unei proiectări centrate pe utilizator se propune utilizarea unui chestionar folosit pentru modelele de joasă fidelitate. Pentru obţinerea de rezultate calitative se propune un model de analiză a datelor obţinute prin monitorizarea timpilor necesari îndeplinirii unei sarcini şi prin estimarea progresului făcut.

Cuvinte cheie: proiectare interfaţă, evaluare utilizabilitate, sistem recomandare.

Citaţi acest articol astfel:
Mihăescu, M.C. Studiu asupra metodologiei de proiectare a unei interfeţe inteligente de recomandare. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(2), 111-126, 2013

Textul integral

 

Simptome psihopatologice ale dependenţei de telefonul mobil

Camelia Popa1, Adela Ciobanu2
1Institutul de Filosofie şi Psihologie "Constantin Rădulescu Motru" al Academiei Române
Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucureşti, 050711, România
E-mail: camelia.popa@ipsihologie.ro

2Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti
Strada Dionisie Lupu nr. 37, Bucureşti, 020022, România
E-mail: adela.ciobanu@yahoo.com

Rezumat: Utilizarea excesivă a telefoanelor mobile şi a Internetului a devenit o problemă de sănătate publică în multe ţări dezvoltate. În rezolvarea acestei probleme s-au implicat psihologii şi psihiatrii. Pe plan mondial, cercetările vizând noile dependenţe IT&C sunt numeroase şi cu concluzii surprinzătoare, evidenţiind simptomele psihopatologice ale aşa-numitului ”consum nesănătos” de SMS-uri şi de Internet (reţele de socializare, jocuri online ş.a.). În România însă, în ciuda penetrării puternice a telefoniei mobile şi a Internetului, astfel de tematici au fost prea puţin abordate de cercetători. Pentru a asigura o bază de pornire viitoarelor studii româneşti în domeniu, prezentul articol îşi propune explorarea informaţiei ştiinţifice recente, dedicate consumului excesiv de comunicaţii mobile.

Cuvinte cheie: telefon mobil, comportament adictiv, dependenţa de SMS, psihopatologie.

Citaţi acest articol astfel:
Popa, C., Ciobanu, A. Simptome psihopatologice ale dependenţei de telefonul mobil. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(2), 127-140, 2013.

Textul integral

 

Calitatea ergonomică a unei aplicaţii educaţionale bazate pe realitate îmbogăţită - un model de măsurare cu indicatori cauzali

Costin Pribeanu

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: pribeanu@ici.ro

Rezumat: În ultimii ani asistăm la creşterea interesului pentru aplicaţiile educaţionale bazate pe realitate îmbogăţită – AR (Augmented Reality), datorită posibilităţilor pe care le oferă integrarea unor obiecte reale din arsenalul didactic tradiţional pe o platformă hardware-software. Implementarea conceptului de realitate îmbogăţită, care presupune suprapunerea unor imagini generate de calculator peste imaginea obiectelor reale observate pe ecran, ridică probleme specifice de utilizabilitate care se reflectă în uşurinţa în învăţare a modului de operare, uşurinţa operării şi confortul în utilizare. În acest articol se prezintă un model bazat pe indicatori cauzali pentru măsurarea calităţii ergonomice a unei aplicaţii educaţionale AR. Rezultatele arată că uşurinţa citirii informaţiei pe ecran şi uşurinţa selectării unui element chimic au cea mai mare influenţă asupra calităţii ergonomice a aplicaţiei.

Cuvinte cheie: utilizabilitate, calitate ergonomică, modele de măsurare formative, indicatori cauzali, realitate îmbogăţită, e-learning.

Citaţi acest articol astfel:
Pribeanu, C. Calitatea ergonomică a unei aplicaţii educaţionale bazate pe realitate îmbogăţită - un model de măsurare cu indicatori cauzali. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(2), 141-154, 2013.

Textul integral

 

Recunoaşterea automată a limbii cu aplicaţie în sinteza vocală diferenţiată lingvistic

Paul Fogarassy-Neszly1, Vasile Gherheş2
1BAUM Engineering
Str. Traian Moşoiu nr. 8, 310175 Arad
E-mail: pf@baum.ro

2Universitatea "Politehnica" Timişoara
P-ţa Victoriei nr. 2, 300006 Timişoara,
E-mail: vasile.gherhes@cls.upt.ro

Rezumat: Lucrarea prezintă o trecere în revistă a unor considerente privind recunoaşterea automată a limbii în care este scris un text şi continuă cu descrierea particularităţilor algoritmilor folosiţi la sinteza vocală diferenţiată lingvistic. Sunt prezentate metodele de optimizare a algoritmilor, criteriile de performanţă la recunoaşterea limbii, precum şi particularităţile legate de cititoarele de ecran folosite în medii multiculturale.

Cuvinte cheie: recunoaşterea limbii, sinteză vocală, accesibilitate, tehnologii asistive.

Citaţi acest articol astfel:
Fogarassy-Neszly, P., Gherhes, V. Recunoaşterea automată a limbii cu aplicaţie în sinteza vocală diferenţiată lingvistic. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(2), 155-168, 2013.

Textul integral

 

Identificarea entităţilor, citatelor şi evenimentelor în ştiri şi texte din Web-ul social în limba română

Adrian-Nicolae Zamfirescu1,2, Traian Eugen Rebedea1,2
1Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare,
Splaiul Independenţei, Nr. 313, 060042, Bucureşti, România

2TeamNet International, Splaiul Independenţei, Nr. 319, 060044, Bucureşti, România
E-mail: zamfirescuan@yahoo.com, traian.rebedea@cs.pub.ro

Rezumat: În cadrul prelucrării limbajului natural, detectarea automată a entităţilor cu nume a reprezentat una dintre cele mai importante provocări, care încă nu a fost rezolvată perfect până în acest moment nici pentru toate tipurile de texte scrise în limba engleză. Mai mult, identificarea entităţilor a deschis calea rezolvării unor alte probleme în care sunt implicate aceste construcţii lingvistice, precum identificarea citatelor şi a declaraţiilor făcute în general de persoane, dar şi de către companii sau alte tipuri de organizaţii, sau a extragerii evenimentelor. Problema identificării şi a clasificării automate a entităţilor a apărut din necesitatea de a putea observa o evoluţie a statisticilor în contextul diverselor informaţii din textele scrise, raportate la anumite persoane publice, organizaţii sau alte tipuri de entităţi cu nume care prezintă interes în diverse domenii. În articolul de faţă vom încerca rezolvarea problemelor menţionate anterior pentru texte scrise în limba română şi provenind din diverse surse online, precum ştiri, articole de pe bloguri sau comentarii din reţele sociale. Întâi, vom face o scurtă trecere prin fundamentele teoretice pentru rezolvarea acestor probleme, iar apoi vom prezenta metodele de rezolvare ale problemelor bazate pe aplicarea unor algoritmi de clasificare automată, combinaţi cu euristici bazate pe reguli şi expresii regulate. În final, vom prezenta rezultatele şi eficienţa diverselor metode utilizate, o comparaţie între acestea, precum şi concluziile referitoare la problemele abordate.

Cuvinte cheie: prelucrarea limbajului natural, extragerea informaţiilor, clasificare automată, entităţi cu nume, citate, evenimente.

Citaţi acest articol astfel:
Zamfirescu, A.N., Rebedea, T.E. Identificarea entităţilor, citatelor şi evenimentelor în ştiri şi  texte din Web-ul social în limba română. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 6(2), 169-192, 2013.

Textul integral