Revista Română de
|
||||||||||||||
|
||||||||||||||
Revista Română de
Interacţiune Om-CalculatorVol.7, Nr.3, 2014
ISSN 1843-4460
Cuprins
Utilizarea reţelelor de socializare în rândul studenţilor români - variabile, avantaje şi limite.
Dragoş Daniel Iordache
195 - 208 Modelarea, analiza şi clasificarea conversaţiilor în medii colaborative.
Alexandru Bardaş, Mihai Dascălu, Ştefan Trăuşan-Matu
209 - 224 O scurtă clasificare a jocurilor audio în contextul îmbunătăţirii interacţiunii şi accesibilităţii pentru persoanele nevăzătoare.
Oana Bălan, Alin Moldoveanu, Florica Moldoveanu, Oana-Maria Ferche
225 - 238 Implementarea unei aplicaţii pentru recunoaşterea gesturilor mâinii, cu aplicabilitate în Interacţiunea om-calculator.
Bradi Rareş, Dorian Gorgan
239 - 258 Testarea versiunii beta a unei componente de recunoaştere dinamică a limbii – rezultate preliminare.
Costin Pribeanu, Paul Fogarassy-Neszly
259 - 272
Rezumate
Utilizarea reţelelor de socializare în rândul studenţilor români - variabile, avantaje şi limite
Dragoş Daniel Iordache
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: iordache@ici.ro
Rezumat: Reţelele de socializare (SNS – Social Networking Sites) permit persoanelor care le utilizează să se prezinte, să adere la grupuri de interese şi să stabilească sau să menţină legături cu alte persoane. Cele mai multe reţele de socializare sunt destinate adolescenţilor şi adulţilor, deşi unele nu au nici o limită de vârstă inferioară. Aceste situri pot fi orientate spre contexte legate de muncă (de exemplu, LinkedIn.com), conectarea utilizatorilor cu interese comune, sau către studenţii din universităţi (destinaţia iniţială a Facebook.com). Lucrarea de faţă îşi propune identificarea principalilor factori care motivează studenţii din România să utilizeze diferite reţele de socializare, a persoanelor care i-au încurajat să le utilizeze precum şi a limitelor şi a eventualelor riscuri asociate cu utilizarea SNS. Rezultatele au la bază analiza de conţinut a răspunsurilor la întrebările deschise din cadrul unui instrument aplicat la 172 de studenţi de la Universitatea din Bucureşti şi de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Cuvinte cheie: reţele de socializare, studenţi, avantaje, limite, factori determinanţi.
Citaţi acest articol astfel:
Iordache, D.D. Utilizarea reţelelor de socializare în rândul studenţilor români – variabile, avantaje şi limite. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 7(3), 195-208, 2014.
Modelarea, analiza şi clasificarea conversaţiilor în medii colaborative
Alexandru Bardaş1, Mihai Dascălu1, Ştefan Trăuşan-Matu1,2
1Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Bd. Splaiul Independenţei, Nr. 313, 060042, Bucureşti, România
E-mail: alex.bardas@gmail.com, mihai.dascalu@cs.pub.ro
2Institutul de Cercetări în Inteligenţă Artificială
Calea 13 Septembrie, Nr. 13, 050711, Bucureşti, România
E-mail: stefan.trausan@cs.pub.ro
Rezumat: Clasificarea conversaţiilor în medii colaborative este necesară pentru o mai bună înţelegere a subiectelor discutate. Ontologiile reprezintă o modalitate eficientă şi reprezentativă de conceptualizare a unui domeniu. Plecând de la un set predefinit de ontologii specifice mai multor domenii, se doreşte clasificarea cât mai precisă a unei conversaţii purtate între mai mulţi participanţi. Pentru a facilita acest proces, este nevoie ca limba în care mesajele sunt scrise să fie detectată şi intervenţiile utilizatorilor să nu conţină greşeli gramaticale. Astfel, termenii utilizaţi de către participanţii la conversaţii sunt regăsiţi în conceptele ce definesc ontologiile, iar conceptele predominante şi centrale determină domeniile pe baza cărora conversaţiile sunt clasificate. Pentru a realiza această analiză, am construit o platformă web colaborativă ce permite schimbul de mesaje între utilizatori în timp real, vizualizarea termenilor regăsiţi în ontologii cu ajutorul unui graf radial şi exportul arhivei de discuţii într-un format uşor accesibil care să faciliteze clasificarea lor ulterioară. Aplicaţia este construită pentru a permite accesul de pe orice tip de dispozitiv, afişând informaţiile minime necesare pentru un mobil şi redimensionându-se automat pentru un ecran mai mare. În articol sunt descrise implementarea aplicaţiei, avantajele folosirii acesteia şi ale clasificării automate, precum şi oportunitatea integrării ei în diverse contexte educaţionale.
Cuvinte cheie: mesagerie instantanee, conversaţie, colaborare, clasificare, corecţie ortografică, ontologie.
Citaţi acest articol astfel:
Bardas, A., Dascalu, M., Trausan-Matu, S. Modelarea, analiza şi clasificarea conversaţiilor în medii colaborative. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 7(3), 209-224, 2014.
O scurtă clasificare a jocurilor audio în contextul îmbunătăţirii interacţiunii şi accesibilităţii pentru persoanele nevăzătoare
Oana Bălan, Alin Moldoveanu, Florica Moldoveanu, Oana-Maria Ferche
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare
Splaiul Independenţei 313, Sector 6, Bucureşti
E-mail: oanab_2005@yahoo.com, {alin.moldoveanu, florica.moldoveanu }@cs.pub.ro, oana_maria_f@yahoo.com
Rezumat: Realizarea jocurilor pe calculator accesibile nevăzătorilor este o sarcină foarte dificilă. Cum majoritatea jocurilor disponibile pe piaţă astăzi sunt bazate pe elemente grafice, numeroasa parte a populaţiei care prezintă deficienţe de vedere este clar lipsită de aceste utile mijloace de interacţiune. Gradul scăzut de accesibilitate a condus la dezvoltarea jocurilor audio, la sfârşitul anilor 1970. Deoarece simţul auditiv îl poate substitui într-o anumită măsură pe cel vizual în cazul persoanelor cu deficienţe de vedere, experienţa furnizată de mediile virtuale devine mai completă prin folosirea sunetelor. Deşi la momentul actual jocurile audio nu atrag la fel de mult atenţia dezvoltatorilor precum cele video, din cauza pieţei mult mai reduse, considerăm că acestea prezintă un mare potenţial. Ele ar trebui studiate mai intens, pentru a conduce la dezvoltarea unor aplicaţii utile şi accesibile care să îmbunătăţească interacţiunea dintre calculator şi utilizatorii nevăzători. Această lucrare îşi propune să prezinte o scurtă clasificare a celor mai importante jocuri audio şi să discute aspectele lor funcţionale, cele mai utilizate mijloace de interacţiune, precum şi cele mai bune strategii de proiectare, în scopul de a facilita accesul persoanelor cu deficienţe de vedere în vederea utilizării de aplicaţii distractive şi de petrecere a timpului liber.
Cuvinte cheie: realitate virtuală, interacţiune om-calculator, joc audio, sunet 3D, nevăzători.
Citaţi acest articol astfel:
Balan, O., Moldoveanu, A., Moldoveanu, F., Ferche, O.M. Platformă analitică pentru studiul datelor generate de serviciile de telemedicină. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 7(3), 225-238, 2014.
Implementarea unei aplicaţii pentru recunoaşterea gesturilor mâinii, cu aplicabilitate în Interacţiunea om-calculator
Bradi Rareş, Dorian Gorgan
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Str. Memorandumului nr. 28, CP 400114, Cluj-Napoca
E-mail: bradi.rares@gmail.com, dorian.gorgan@cs.utcluj.ro
Rezumat: Sarcina de recunoaştere a gesturilor mâinii este una activ cercetată şi provocatoare datorită existenţei fundalurilor complexe având iluminări diferite precum şi varietatea de gesturi posibile ale mâinii. Lucrarea de faţă prezintă analiza şi implementarea unei aplicaţii capabilă să recunoască centrul mâinii, degetele, precum şi încheietura acesteia. Analiza cuprinde evaluarea cerinţelor împreună cu proiectarea arhitecturii aplicaţiei. Implementarea tratează recunoaşterea gesturilor dinamice făcute de mână. Recunoaşterea centrului mâinii se face prin cercul de rază maximă înscris în conturul ei, iar vârfurile degetelor utilizând curburile-k (k-curvature). Traiectoria mâinii este urmărită şi diferitele poziţii intermediare sunt analizate, pentru a identifica o direcţie de deplasare. Pentru a dobândi stabilitate şi robusteţe trăsăturile extrase sunt urmărite prin filtre Kalman, iar gesturile sunt agregate în timp printr-un algoritm de monitorizare. Gesturile sunt compuse dintr-o direcţie de deplasare şi o anumită poziţionare a vârfurilor degetelor. Analiza aplicaţiei se face în trei etape şi urmăreşte robusteţea la fundal şi iluminare, viteza de procesare şi rata de eroare.
Cuvinte cheie: recunoaşterea gesturilor, gesturi ale mâinii, sisteme de timp real, segmentare imagine, camere, viziune pe calculator, extragere trăsături, urmărire, vârfuri ale degetelor.
Citaţi acest articol astfel:
Rares, B., Gorgan, D. Implementarea unei aplicaţii pentru recunoaşterea gesturilor mâinii, cu aplicabilitate în Interacţiunea om-calculator. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 7(3), 239-258, 2014.
Testarea versiunii beta a unei componente de recunoaştere dinamică a limbii – rezultate preliminare
Costin Pribeanu1, Paul Fogarassy-Neszly2
1Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: pribeanu@ici.ro
2BAUM Engineering
Str. Traian Moşoiu nr. 8, 310175 Arad
E-mail: pf@baum.ro
Rezumat: Recunoaşterea automată a limbii în care este scris un text face parte din categoria generală a sarcinilor (recunoaşterea este o problemă, o sarcină, o aplicaţie, care se rezolvă pe baza unui algoritm), de clasificare a textelor şi are numeroase aplicaţii. Unele implementări recente au în vedere sinteza vocală diferenţiată lingvistic. În acest caz, este necesară o recunoaşterea dinamică a limbii, care presupune implicarea unor algoritmi diferiţi, capabili să identifice limba pe baza unui flux continuu de date. Această lucrare prezintă rezultatele preliminare obţinute în testarea a două versiuni succesive (alpha şi beta) a unei componente de recunoaştere dinamică a limbii, cu accent pe a doua versiune. În testare au fost manipulaţi doi parametri: volumul de text analizat şi inerţia la schimbarea limbii. Evaluarea a fost făcută din perspectiva utilizabilităţii aplicaţiilor software, cu accent pe eficacitatea şi eficienţa recunoaşterii limbii. Rezultatele testării versiunii beta sunt utile pentru determinarea valorii optime a parametrilor şi sugerează noi direcţii de optimizare a metodei şi a algoritmilor.
Cuvinte cheie: recunoaştere automată a limbii, recunoaştere dinamică a limbii, testare beta, sinteză vocală, utilizabilitate, tehnologii asistive.
Citaţi acest articol astfel:
Pribeanu, C., Fogarassz-Neszly, P. Testarea versiunii beta a unei componente de recunoaştere dinamică a limbii – rezultate preliminare. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 7(3), 259-272, 2014.
English version