Revista Română de
|
||||||||||||||
|
||||||||||||||
Revista Română de
Interacţiune Om-CalculatorVol.8, Nr.1, 2015
ISSN 1843-4460
Cuprins
Premise pentru o tehnologie de recunoaştere automată a vorbirii în limba română aplicată domeniului juridic.
Melania Duma, Corina Giurgea, Mihaela Ordean, Paula Zălhan
1 - 20 Utilizarea Facebook în rândul elevilor cu deficienţe de vedere – un studiu exploratoriu.
Dragoş Daniel Iordache, Aurel Pătru
21 - 32 Compunerea de muzică prin sonificarea conversaţiilor chat conform modelului polifonic.
Ştefan Trăuşan-Matu, Alexandru Călinescu
33 - 44 O descriere generală a arhitecturii sistemelor automate de recunoaştere vocală.
Valentina Sofroni, Alexandru Stan
45 - 64 Utilizarea interfeţelor vizuale în interacţiunea om-maşină.
Laurenţiu Tănase, Dorin-Mircea Popovici
65 - 80
Rezumate
Premise pentru o tehnologie de recunoaştere automată a vorbirii în limba română aplicată domeniului juridic
Melania Duma1, Corina Giurgea2, Mihaela Ordean2, Paula Zălhan2
1Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – UBB
Str. M. Kogǎlniceanu nr. 1, Cluj-Napoca, 060042
E-mail: duma_melania@yahoo.com
2iQuest Technologies Cluj-Napoca – iQuest
Str.Motilor nr.4-6, Cluj-Napoca, 40001
E-mail:corina.giurgea@iquestgroup.com; mihaela.ordean@iquestgroup.com; paula.zalhan@iquestgroup.com
Rezumat: Gândit pentru a veni în întâmpinarea unui obiectiv din strategia IT a Ministerului Român de Justiţie, proiectul JustASR, in curs de derulare, urmǎreşte concepţia şi proiectarea elementelor tehnice necesare implementării unui sistem de interacţiune om-calculator bazat pe detectarea automată a limbajului pentru limba română având un scop restricţionat la un domeniu particular. Proiectul îşi propune să dezvolte nucleul unei tehnologii de recunoaştere automată a vorbirii cu aplicabilitate directă în sălile de judecată ale României. Articolul de faţă se doreste a fi o prezentare succintǎ a premiselor şi a unor elemente lingvistice de naturǎ foneticǎ care ţin de concepţia proiectului. Dupǎ o introducere în problematica tehnologiei de recunoaştere automatǎ a vorbirii, articolul conţine o trecere în revistǎ a eforturilor naţionale din domeniul recunoaşterii vorbirii. Sunt prezentate în continuare provocările specifice limbii române care constituie punctul de pornire al efortului ştiinţific şi tehnic al tehnologiei care face obiectul proiectului JustASR. Cea mai consistentǎ secţiune a articolului, conţinând partea aplicatǎ a principiilor teoretice, este cea dedicată aspectelor fonetice care ţin de realizarea dicţionarului care va fi utilizat în proiect. Sunt prezentate criteriile generale utilizate pentru selecţia cuvintelor care vor fi incluse în dicţionar, precum şi categoriile de cuvinte din care s-a fǎcut extragerea.
Cuvinte cheie: recunoaşterea vorbirii, corpus, dicţionar, procese fonetice.
Citaţi acest articol astfel:
Duma, M., Giurgea, C., Ordean, M., Zalhan, P. Premise pentru o tehnologie de recunoastere automata a vorbirii în limba romana aplicata domeniului juridic. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(1), 1-20, 2015.
Utilizarea Facebook în rândul elevilor cu deficienţe de vedere – un studiu exploratoriu
Dragoş Daniel Iordache1, Aurel Pătru2
1Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: iordache@ici.ro
2Liceul Special “Sfânta Maria” Arad
Str. Ghica Vodă, Nr. 4-10, Arad
E-mail: ap@baum.ro
Rezumat: În ultimii ani se înregistrează o creştere fără precedent a popularităţii reţelelor de socializare, Facebook fiind cel mai bun exemplu în acest sens. Persoanele nevăzătoare reprezintă o categorie distinctă de utilizatori ai reţelelor de socializare. Specificul utilizării Facebook de către persoanele cu deficienţe de vedere decurge din faptul ca navigarea este mijlocită de utilizarea unor instrumente cu rol de accesibilizare a conţinuturilor parcurse. Aceste instrumente diferă în funcţie de severitatea deficienţei de vedere şi pot lua forma cititoarelor de ecran, a magnificatoarelor etc. Lucrarea de faţă îşi propune identificarea principalilor factori care motivează persoanele nevăzătoare să utilizeze Facebook, precum si a aspectelor pozitive şi a riscurilor asociate cu utilizarea acestei reţele de socializare. Rezultatele au la bază un interviu structurat realizat cu 24 de elevi cu deficienţe de vedere de la Liceul Special “Sfânta Maria” din Arad. Principalele avantaje identificate de către elevii cu deficienţe de vedere cu privire la utilizarea Facebook sunt: comunicarea, socializarea şi menţinerea relaţiilor cu prietenii.
Cuvinte cheie: reţele de socializare, Facebook, elevi cu deficienţe de vedere.
Citaţi acest articol astfel:
Iordache, D.D., Patru, A. Utilizarea Facebook in randul elevilor cu deficiente de vedere – un studiu exploratoriu. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(1), 21-32, 2015.
Compunerea de muzică prin sonificarea conversaţiilor chat conform modelului polifonic
Ştefan Trăuşan-Matu1,2,3, Alexandru Călinescu1
1Universitatea Politehnica din Bucureşti
Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti,
E-mail: stefan.trausan@cs.pub.ro, alex.calinescu10@gmail.com
2Institutul de Cercetări în Inteligenţa Artificială
Calea 13 Septembrie nr. 13, Bucureşti
3Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
Splaiul Independenţei nr. 54, Bucureştio
Rezumat: Lucrarea prezintă detaliile teoretice şi descrierea implementării unui sistem de sonificare a conversaţiilor chat, care primeşte textul acestora şi generează fişiere în format MusicXML care conţin piese muzicale pe mai multe voci. Sistemul este o materializare a două idei, prima fiind că discursul în conversaţii, în general, şi, în special în cele purtate pe mesageria instantanee („chat”), au o structurare similară muzicii polifonice. A doua idee este că sonificarea, adică reprezentarea sonoră a unor procese de altă natură, este o modalitate foarte utilă de investigaţie. Abordarea a fost validată prin faptul că rezultatele obţinute au fost apreciate în mod deosebit de un compozitor şi totodată profesor universitar la Academia Naţională de Muzică şi, mai mult, au fost adaptate şi prezentate la un concert la Ateneul Român.
Cuvinte cheie: sonificare, polifonie, dialogism, prelucrarea limbajului natural, compunere de muzică cu calculatorul.
Citaţi acest articol astfel:
Trausan-Matu, S., Calinescu, A. Compunerea de muzica prin sonificarea conversatiilor chat conform modelului polifonic. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(1), 33-44, 2015.
O descriere generală a arhitecturii sistemelor automate de recunoaştere vocală
Valentina Sofroni, Alexandru Stan
Universitatea Babeş-Bolyai – Departamentul de Informatică Economică
Strada Teodor Mihali nr. 58-60, Cluj-Napoca 400591 România
E-mail: valentinasofroni@gmail.com, alexandru.stan@econ.ubbcluj.ro
Rezumat: Recunoaşterea vocală automată reprezintă un aspect important în sistemele inteligente ce tind să faciliteze interacţiunea omului cu calculatorul. Pentru a fi eficiente, aceste sisteme trebuie să permită procesări precise în timp real. În atingerea acestui deziderat, arhitectura sistemului de recunoaştere a vorbirii (ASR) joacă un rol esenţial. În acest articol oferim o perspectivă actualizată asupra arhitecturii unui sistem de recunoaştere vocală automată şi a componentelor constitutive. Articolul prezintă paradigmele de modelare dominante la ora actuală în acest tip de sisteme (modelele Markov invizibile, modelele de amestecuri Gaussiene, clasificatorii Bayes, modelul de limbaj n-gram, etc.) împreună cu constrângerile arhitecturale pe care fiecare dintre acestea le impun asupra design-ului sistemului informatic. Acest studiu reprezintă o etapă intermediară într-un proces mai amplu ce urmăreşte conceperea şi realizarea unui sistem ASR cu un înalt nivel de acurateţe, independent de locutor pentru recunoaşterea limbii române într-un domeniu restrâns de aplicabilitate, precum justiţia.
Cuvinte cheie: interacţiune om-calculator, recunoaştere vocală automată.
Citaţi acest articol astfel:
Sofroni, V., Stan, A. O descriere generala a arhitecturii sistemelor automate de recunoastere vocala. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(1), 45-64, 2015.
Utilizarea interfeţelor vizuale în interacţiunea om-maşină
Laurenţiu Tănase, Dorin-Mircea Popovici
Universitatea Ovidius din Constanţa
B-dul Mamaia 124, 900527, Constanţa
E-mail: tanaselc@gmail.com , dmpopovici@univ-ovidius.ro
Rezumat: Ca răspuns la tendinţa de scădere a interesului de descoperire a mediului înconjurător şi de comunicare interpersonală directă la nivelul utilizatorilor, copiii de vârste preşcolare/şcolare, aplicaţia MyDearDaisy are ca scop sensibilizarea şi motivarea lor în studiul evoluţiei mediului înconjurător, concretizat sub forma unei grădini cu flori, ca oportunitate motivaţională de inter-relaţionare. Experimentarea efectului condiţiilor de mediu asupra vegetaţiei se produce prin gesturi naturale ale tinerilor utilizatori, detectate prin intermediul tehnologiei Xbox Kinect. Modelarea, redarea şi simularea evoluţiei mediului virtual s-a realizat utilizând platforma Unity în timp ce MS Visual Studio a fost utilizat pentru interpretarea gesturilor utilizatorilor şi transpunerea acestor gesturi în mediul virtual. Studiul de utilizabilitate a evidenţiat aprecierea laturii educaţional-motivaţionale a sistemului, completată de interfaţa intuitivă, simplă şi uşor de utilizat.
Cuvinte cheie: interfeţe vizuale, interacţiune prin gesturi, realitate virtuală, educaţie.
Citaţi acest articol astfel:
Tanase, L., Popovici, D.M. Utilizarea interfetelor vizuale in interactiunea om-masina. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(1), 65-80, 2015.
English version