Revista Română de
Interacţiune Om-CalculatorVol.8, Nr.2, 2015
ISSN 1843-4460
Cuprins
Localizarea utilizatorului prin prelucrarea contextului spaţial
Vlad Doru Colceriu, Victor Bâcu, Teodor Ştefănuţ, Dorian Gorgan
79 - 100 RACAI-RoTb: nucleu de corpus de limbă română adnotat sintactic cu relaţii de dependenţă
Elena Irimia, Verginica Barbu Mititelu
101 - 120 Aplicaţii pentru dispozitivele mobile cu ecran tactil destinate persoanelor cu deficienţe de vedere
Alexandru Butean, Bogdan Troancă, Oana Bălan, Florica Moldoveanu, Alin Moldoveanu, Doiniţa Chiriţă
121 - 138 Abordare bazată pe ontologii a unui sistem de e-learning în domeniul managementul resurselor umane într-un spital universitar
Lidia Băjenaru, Alexandru Balog, Ion Smeureanu, Ion Alexandru Marinescu
139 - 156 Un model multidimensional al utilităţii Facebook pentru studenţi
Alexandru Balog, Costin Pribeanu
157 - 172
Rezumate
Localizarea utilizatorului prin prelucrarea contextului spaţial
Vlad Doru Colceriu, Victor Bâcu, Teodor Ştefănuţ, Dorian Gorgan
Departamentul Calculatoare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Str. G. Bariţiu, Nr. 28, 400027, Cluj-Napoca
E-mail: {vlad.colceriu, victor.bacu, teodor.stefanut, dorian.gorgan}@cs.utcluj.ro
Rezumat: Această lucrare prezintă un studiu de caz şi o soluţie propusă pentru un sistem de localizare a trenurilor, proiectat să satisfacă cerinţele de siguranţă specifice domeniului feroviar şi limitările impuse unui sistem constrâns la linii regionale cu trafic redus. Fluxuri de informaţii şi date sunt folosite pentru stabilirea unui context global de localizare a trenurilor în cadrul unei platforme software feroviare. Localizarea trenurilor este bazată pe senzori GNSS (Global Navigation Satellite System) şi inerţiali de tip MEMS (Microelectromechanical Systems) integraţi în dispozitive mobile comerciale, cum ar fi tablete PC şi telefoane mobile. Cerinţele de integritate a unei astfel de soluţii, în care siguranţa vieţii este motivul principal al localizării, sunt foarte importante. Pentru satisfacerea cerinţelor de localizare soluţia curentă îşi propune externalizarea parţială spre public (crowd outsourcing), a localizării şi a unor servicii tradiţional oferite de conductor, prin folosirea dispozitivelor deţinute de acesta ca surse de date. În lucrare sunt analizate dificultăţile legate de stocarea, comunicarea, procesarea şi reprezentarea datelor pe întreg parcursul fluxului de procesare.
Cuvinte cheie: Flux de date, crowd outsourcing, sistem feroviar, localizare, senzori.
Citaţi acest articol astfel:
Colceriu, V.D., Bacu, V., Stefanut, T., Gorgan, D. Localizarea utilizatorului prin prelucrarea contextului spaţial. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(2), 79-100, 2015.
RACAI-RoTb: nucleu de corpus de limbă română adnotat sintactic cu relaţii de dependenţă
Elena Irimia, Verginica Barbu Mititelu
Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială “Mihai Drăgănescu”, Academia Română
Calea 13 Septembrie nr. 13, CASA ACADEMIEI, 050711, Bucureşti
E-mail: elena@racai.ro, vergi@racai.ro
Rezumat: Articolul prezintă activitatea de creare a unei colecţii de arbori sintactici (eng. treebank) pentru limba română, alcătuite din 5000 de propoziţii adnotate sintactic cu formalismul gramaticii de dependenţe. În introducere se argumentează necesitatea construirii unei astfel de resurse în contextul unui important deficit de reprezentare electronică a limbii române, în raport cu alte limbi de circulaţie internaţională. Pe plan internaţional, treebank-uri de mari dimensiuni (sute de mii de propoziţii) au început să fie dezvoltate încă din anii ’90 (secţiunea 2.1), în timp ce puţinele iniţiative dedicate limbii române nu numără mai mult de câteva mii de propoziţii (secţiunea 2.2). Vom detalia în continuare modul de selectare a propoziţiilor în corpus (Secţiunea 3), gramatica de dependenţe utilizată (Secţiunea 4), metodologia de adnotare (Secţiunea 5), precum şi rezultatele evaluării adnotării automate în raport cu corectura manuală ulterioară (Secţiunea 6). Pentru a grăbi procesul de adnotare, se pleacă de la o adnotare automată statistică (cu un model statistic de analiză sintactică pentru limba spaniolă) care trece prin două etape succesive de corectură manuală, cu doi specialişti lingvişti.
Cuvinte cheie: corpus, colecţie de arbori sintactici, adnotare automată, adnotare sintactică, gramatică de dependenţe.
Citaţi acest articol astfel:
Irimia, E., Barbu Mititelu, V. RACAI-RoTb: nucleu de corpus de limbă română adnotat sintactic cu relaţii de dependenţă. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(2), 101-120, 2015.
Aplicaţii pentru dispozitivele mobile cu ecran tactil destinate persoanelor cu deficienţe de vedere
Alexandru Butean1, Bogdan Troancă2, Oana Bălan1 , Florica Moldoveanu1, Alin Moldoveanu1, Doiniţa Chiriţă1
1Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Splaiul Independenţei 313, Sector 6, Bucureşti
Email: alexandru@butean.com, oanab_2005@yahoo.com, florica.moldoveanu@cs.pub.ro, alin.moldoveanu@cs.pub.ro
2Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Inginerie, Departamentul de Calculatoare şi Inginerie Electrică
Strada Emil Cioran 4, 550025, Sibiu
Email: troancab@gmail.com
Rezumat: În zilele noastre, dispozitivele mobile sunt folosite pentru realizarea unui număr important de sarcini şi activităţi. Totuşi, interacţiunea cu acestea reprezintă o adevărată provocare pentru persoanele cu deficienţe de vedere, în special în ceea ce priveşte gradul scăzut de accesibilitate şi utilizare. Totodată, nevăzătorii nu pot utiliza cele mai comune sau populare aplicaţii pentru telefonul mobil şi sunt lipsiţi de acces la o gamă largă de informaţii esenţiale privind mediul înconjurător (obiecte, obstacole, existenta persoane din jur, capacitatea de a naviga liber). Această lucrare este o sinteză care îşi propune să prezinte şi să evalueze unele dintre cele mai relevante aplicaţii şi concepte pentru dispozitive mobile destinate persoanelor nevăzătoare. Exemplele evidenţiate devin accesibile persoanelor cu deficienţe de vedere prin faptul că se bazează pe utilizarea sunetului şi a senzaţiilor tactile (ecran tactil şi vibraţii) pentru a oferi acestora informaţiile necesare interacţiunii om-dispozitiv. Analiza se axează pe principalele caracteristici ale aplicaţiilor, limitări, critici şi soluţii de îmbunătăţire.
Cuvinte cheie: nevăzători, sunet, vibraţie, interacţiune om-calculator, dispozitive mobile.
Citaţi acest articol astfel:
Butean, A., Troanca, B., Balan, O., Moldoveanu, F., Moldoveanu, A., Chirita, D. Aplicaţii pentru dispozitivele mobile cu ecran tactil destinate persoanelor cu deficienţe de vedere. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(2), 121-138, 2015.
Abordare bazată pe ontologii a unui sistem de e-learning în domeniul managementul resurselor umane într-un spital universitar
Lidia Băjenaru1, Alexandru Balog1, Ion Smeureanu2, Ion Alexandru Marinescu1
1Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: lidia.bajenaru@ici.ro, alexb@ici.ro, ionut@ici.ro2Academia de Studii Economice Bucureşti
Piaţa Romană nr. 6, Bucureşti
E-mail: smeureanu@ase.ro
Rezumat: Sistemul de e-learning propus, prezentat în această lucrare, răspunde cerinţelor de instruire a managerilor din sănătate, activitate care reprezintă una din strategiile de îmbunătăţire a managementului resurselor umane (MRU), pentru a face faţă provocărilor şi cerinţelor actuale din sistemul de sănătate. Îmbunătăţirea managementului resurselor umane la nivelul unei unităţi medicale ţine în primul rând de profesionalismul echipei manageriale, respectiv de cunoştinţele, competenţele şi abilităţile membrilor săi. Sistemul prezentat în această lucrare este un sistem de e-learning personalizat, care îşi propune să ţină cont de profilul persoanei, de cunoştinţele iniţiale şi de cerinţele de instruire ale acestuia. Acest sistem are la bază tehnologii noi, Semantic Web şi ontologii, tehnologii ce ajută la modelarea componentelor sistemului: modelul studentului, modelul domeniului de interes (MRU), calea de învăţare personalizată. Lucrarea prezintă o abordare bazată pe ontologii a unui sistem de e-learning adaptat la nevoile de instruire în domeniul managementului resurselor umane din sănătate din România ale membrilor echipei manageriale dintr-o unitate spitalicească. În lucrare sunt prezentate componentele şi arhitectura sistemului care stau la baza implementării acestuia într-o platformă reală.
Cuvinte cheie: e-learning, personalizare, modelare, ontologie, Web semantic, management al resurselor umane.
Citaţi acest articol astfel:
Bajenaru, L., Balog, A., Smeureanu, I., Marinescu, I.A. Abordare bazată pe ontologii a unui sistem de e-learning în domeniul managementul resurselor umane într-un spital universitar. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(2), 139-156, 2015.
Un model multidimensional al utilităţii Facebook pentru studenţi
Alexandru Balog, Costin Pribeanu
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
E-mail: alexb@ici.ro, pribeanu@ici.ro
Rezumat: Popularitatea siturilor web pentru reţelele sociale în rândul studenţilor a condus la o creştere a interesului pentru studiul potenţialului de utilizare în scop educaţional. Scopul acestui studiu este de a testa şi valida un model multidimensional al utilităţii Facebook pentru studenţi. Modelul este specificat printr-un factor de ordinul doi (utilitatea Facebook) şi trei dimensiuni modelate ca factori de ordinul unu (utilitatea socială, utilitatea pentru informare şi utilitatea pentru colaborare). Modelul a fost testat pe un eşantion de 414 studenţi de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, utilizând metoda de modelare cu ecuaţii structurale (SEM). Rezultatele arată că dimensiunile au semnificaţie similară în grupurile considerate (bărbaţi şi femei) şi sunt în aceeaşi ordine a importanţei. Totuşi, încărcările factorului global pe dimensiunile utilitate socială şi utilitate pentru informare sunt mai mari în cazul studenţilor decât în cazul studentelor, în timp încărcarea pe dimensiunea utilitate pentru colaborare este mai mare pentru studente decât pentru studenţi.
Cuvinte cheie: Facebook, reţele sociale, model multidimensional, utilitatea Facebook, diferenţe de gen, SEM.
Citaţi acest articol astfel:
Balog, A., Pribeanu, C. Un model multidimensional al utilităţii Facebook pentru studenţi. Revista Romana de Interactiune Om-Calculator 8(2), 157-172, 2015.