Revista Română de Interacţiune Om-Calculator Vol.1, Nr.1, 2008 ISSN 1843-4460 English version
	Cuprins Tehnici de adnotare grafică în 3D în aplicaţiile de e-learning interactive. Dorian Gorgan, Teodor Stefănuţ, Mădălina Vereş, Istvan Gabos   1-24 Starea de flux: implicaţii în utilizarea noilor tehnologii. Ana Maria Marhan   25-38 Evaluarea utilizabilitaţii unui scenariu de învăţare a biologiei implementat pe o platformă de realitate îmbogăţită. Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache, Alexandru Balog   39-56 Algoritmi de generare de paronime pentru corectarea malapropismelor Costin-Gabriel Chiru, Stefan Trăuşan-Matu, Traian Rebedea   57-72 Abordări în evaluare automată a utilizabilităţii. Studiu comparativ. Adriana-Mihaela Guran, Grigoreta Sofia Cojocar 73-84   Rezumate Tehnici de adnotare grafică în 3D în aplicaţiile de e-learning interactive. Dorian Gorgan, Teodor Stefanut, Madalina Veres, Istvan Gabos Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Str. C. Daicoviciu 15, 400020, Cluj-Napoca {dorian.gorgan, teodor.stefanut}@cs.utcluj.ro, {madalina_veres, gabosistvan}@yahoo.com Rezumat. Spre deosebire de interfeţele utilizator bazate pe controale clasice (butoane opţiune, casete opţiune etc), adnotarea grafică propune un alt tip de tehnici de interacţiune care permit forme de exprimare mai libere, prin care se evidenţiază creativitatea, abilitatea manuală, imaginaţia artistică a utilizatorului. Adnotarea grafică direct pe suprafaţa obiectelor eLearning 3D impune dezvoltarea unor noi algoritmi de grafică, modele de adnotare şi tehnici de interacţiune. Acest articol prezintă experimentele realizate în mediul eLearning eTrace privind posibilitatea utilizării adnotării grafice 3D în contextul lecţiilor eLearning. Cercetarea are ca subiecte principale definirea unui model grafic al adnotării 3D care să permite evaluarea automată, prelucrarea specifică a adnotărilor în contextul unei lecţii, tehnicile de interacţiune prin care se poate desena, descrie şi vizualiza adnotarea. Sunt abordate soluţii practice pentru toţi paşii prin care profesorul descrie constrângerile referitoare la adnotare, prin care sistemul înregistrează în structura unei lecţii aceste specificaţii, prin care utilizatorul realizează răspunsurile grafice bazate pe adnotare, prin care se cuantifică şi calculează nota finală. Această lucrare evidenţiază în special primul din paşii enumeraţi şi anume, descrierea modelului de adnotare grafică 3D. Cercetarea deschide noi posibilităţi pentru evaluarea cunoştinţelor bazată pe adnotarea grafică, în aplicaţiile eLearning, faţă de bine cunoscutele teste grilă. Keywords: tehnici de interacţiune, adnotare grafică 3D, aplicaţii interactive, eLearning. Textul integral   Starea de flux: implicaţii în utilizarea noilor tehnologii Ana Maria Marhan Institutul de Filosofie şi Psihologie "Constantin Rădulescu Motru" al Academiei Române Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, S5-Bucureşti. amarhan@acm.org Rezumat. Pe măsură ce calculatoarele şi internetul devin o prezenţă tot mai importantă a vieţii de fiecare zi, creşte progresiv nevoia de a înţelege cât mai bine comportamentul persoanei care utilizează noile tehnologii. În ultimii ani, conceptul de flux a fost preluat şi utilizat în multe studii privind natura experienţei utilizatorului în navigarea pe web, jocuri elecronice sau e-learning. Starea de flux, concept propus de Mihalyi Csikszentmihalyi în anii `70, descrie experienţa globală pe care o trăieşte orice persoană puternic implicată în sarcina pe care o realizează, starea de bine şi satisfacţia plenară pe care o oferă o activitate realizată cu eficienţă maximă. Studiile realizate până în prezent arată că, în interacţiunea cu noile tehnologii, printre beneficiile experienţei psihologice a stării de flux pot fi incluse: o mai bună eficienţă în învăţare, intensificarea comportamentui explorativ, experienţă emoţională pozitivă, sentimentul de control asupra interacţiunii, dar şi impact asupra paternurilor de interacţiune ale utilizatorului, de exemplu prin creşterea numărului de revizitări ale aceluiaşi sit web. Aceste aspecte vor fi analizate în continuare, examinând dimensiunile prin care conceptul de flux a fost operaţionalizat în diverse studii, relaţiile dintre acestea, dar şi potenţialului său aplicativ în proiectarea interacţiunii cu noile tehnologii. Cuvinte cheie: stare de flux, sarcină, complexitate, control, autotelic Textul integral   Evaluarea utilizabilitaţii unui scenariu de învăţare a biologiei implementat pe o platformă de realitate îmbogăţită Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache, Alexandru Balog Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în informatică – ICI Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti pribeanu@ici.ro, iordache@ici.ro, alexb@ici.ro Rezumat. Combinaţia realului cu virtualul din sistemele de realitate îmbogăţită necesită tehnici de interacţiune adecvate care trebuie testate cu utilizatori pentru a evita problemele de utilizabilitate. Evaluarea formativă are ca scop identificarea problemelor de utilizabilitate cât mai devreme şi este utilă în dezvoltarea sistemelor interactive caracterizate prin tehnici de interacţiune inovative. Acest articol prezintă o abordare în evaluarea formativă a unui scenariu de biologie dezvoltat pe o platformă educaţională bazată pe realitate îmbogăţită. Evaluarea a fost efectuată în timpul unei şcoli de vară şi după terminarea acesteia. Au fost utilizate două metode : inspecţia de utilizabilitate şi testarea cu utilizatori. Ideea de bază a acestei abordări a fost de a efectua testarea cu utilizatori de două ori. In acest sens, scenariul a fost testat cu un număr mic de utilizatori in timpul şcolii de vară cu scopul de a obţie un feedback rapid de la elevi având cunoştinţe bune de biologie. Apoi, testarea a fost repetată în condiţii diferite şi cu un număr mai mare de utilizatori reprezentativi. Pe parcursul ambelor experimente, au fost colectate măsuri cantitative şi calitative administrând un chestionar de utilizabilitate şi analizând fişierelor de log. In acest articol se descriu experimentele, se prezintă metodele utilizate şi se analizează comparativ rezultatele. Cuvinte cheie: proiectare centrată pe utilizator, utilizabilitate, evaluare formativă, realitate îmbogăţită. Textul integral   Algoritmi de generare de paronime pentru corectarea malapropismelor Costin-Gabriel Chiru1, Ştefan Trăuşan-Matu2, Traian Rebedea3 1 Universitatea „Politehnica” Bucureşti Splaiul Independenţei nr. 313 – Bucureşti, România chirucos@gmail.com 2 Universitatea „Politehnica” Bucureşti Splaiul Independenţei nr. 313 Institutul de Cercetări în Inteligenţa Artificială Calea 13 Septembrie nr. 13 – Bucureşti, România stefan. trausan@cs.pub.ro.com 3 Universitatea „Politehnica” Bucureşti Splaiul Independenţei nr. 313 – Bucureşti, România trebedea@gmail.com Rezumat. Paginile Web au fost folosite intensiv în ultimul timp pentru a extrage în mod automat sau semiautomat informaţii utile. Datorită naturii deschise a Web–ului, textele care să nu aibă greşeli reprezintă excepţii foarte rare. Cel mai răspândit tip de greşeala întâlnit în textele de pe Internet este malapropismul şi de aceea s–au căutat algoritmi pentru detectarea şi corectarea acestora. Algoritmii de detectare a malapropismelor se bazează pe coeziunea textelor în timp ce algoritmii de corectare a acestora folosesc dicţionare de paronime precompilate. De aceea, este foarte important să fie identificaţi algoritmi eficienţi de generare a paronimelor. În lucrarea de faţă se face o prezentare a paronimelor în general, precum şi a metodelor prin care se poate construi un dicţionar de paronime. De asemenea, se prezintă principalele greşeli care conduc la apariţia malapropismelor, precum şi modul în care aceste erori pot fi corectate cu ajutorul unui dicţionar de paronime. Cuvinte cheie: Paronime, Malapropisme, Prelucrarea limbajului natural Textul integral   Abordări în evaluare automată a utilizabilităţii. Studiu comparativ Adriana-Mihaela Guran, Grigoreta-Sofia Cojocar Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Matematică şi Informatică Cluj-Napoca, Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, RO 400084 {adriana,grigo}@cs.ubbcluj.ro Rezumat. Utilizabilitatea este un subiect de larg interes pentru dezvoltatorii de software, astfel încât din ce în ce mai multe companii sunt preocupate de acest aspect al produselor software pe care le dezvoltă. In această lucrare sunt prezentate trei abordări folosite în evaluarea utilizabilităţii sistemelor informatice şi o analiză comparativă a acestora. Cuvinte cheie: interacţiune om-calculator, utilizabilitate, AOP, agenţi, accesibilitate Textul integral