Revista Română de
Interacţiune Om-Calculator

Vol.2, Nr.1, 2009

ISSN 1843-4460

English version


Cuprins

Resurse lingvistice pentru un sistem de întrebare-răspuns pentru limba română.
Verginica Barbu Mititelu, Alexandru Ceauşu, Radu Ion, Elena Irimia, Dan Ştefănescu, Dan Tufiş
 
1-17
WebVOX – o soluţie pentru îmbunătăţirea accesibilităţii paginilor Web pentru persoane cu deficienţe de citire.
Paul Fogarassy-Neszly
 
18-30
O abordare bazată pe sarcină în proiectarea unui asistent software de evaluare a utilizabilităţii.
Costin Pribeanu
 
31-44
 
Mijloace de interacţiune om-calculator neconvenţională. Consideraţii generale şi studii de caz.
Sabin-Corneliu Buraga, Ştefan Ceriu, Anca-Paula Luca, Eduard Moraru, Ştefan Negru, Ştefan Prutianu
 
45-72
O abordare bazată pe ontologii în proiectarea unui sistem interactiv de management al competenţelor pentru companiile de IT.
Cristina Niculescu, Ştefan Trăuşan-Matu
73-88
 

Rezumate

Resurse lingvistice pentru un sistem de întrebare-răspuns pentru limba română

Verginica Barbu Mititelu, Alexandru Ceauşu, Radu Ion, Elena Irimia, Dan Ştefănescu, Dan Tufiş

Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română
Calea 13 Septembrie, nr. 13, 050711, Bucureşti
{vergi, aceausu, radu, elena, danstef, tufis}@racai.ro

Rezumat. În acest articol descriem câteva resurse lingvistice (un lexicon, o morfologie paradigmatică, două tezaure lingvistice – wordnetul românesc şi Eurovoc – şi un corpus multilingv paralel) din perspectiva utilităţii lor preponderent în sistemele de întrebare-răspuns. Prezentăm aici etapele procesului de găsire automată a unui răspuns la o întrebare formulată în limbaj natural de utilizator. Acolo unde se impune, este înfăţişat modul în care resursele lingvistice contribuie la rezolvarea diverselor probleme. Lexiconul funcţionează ca un corector ortografic pentru întrebarea introdusă de utilizator. Morfologia paradigmatică este utilă în procesul de lematizare a întrebării şi a corpusului. Wordnetul românesc îşi dovedeşte eficacitatea în expandarea frazei de interogare, în identificarea lanţurilor lexicale între sensurile cuvintelor şi în găsirea răspunsurilor într-un sistem mono- şi multilingv. Tezaurul Eurovoc este folosit la segmentarea şi lematizarea întrebării introduse de utilizator şi a corpusului multilingv paralel în care se caută răspunsul la această întrebare. Arhitectura sistemului de întrebare-răspuns descris aici nu este dependentă de limbă; resursele lingvistice, însă, sunt, în mod intrinsec, specifice unei limbi (vezi lexiconul şi morfologia paradigmatică); excepţie fac cele a căror organizare sau structură permite o perspectivă multilingvă (ex. tezaurele şi corpusul), în cazul nostru ele fiind aliniate între ele.

Cuvinte cheie: sistem de întrebare-răspuns, resurse lingvistice, tezaur, ontologie lexicală, corpus.

Textul integral

 

WebVOX – o soluţie pentru îmbunătăţirea accesibilităţii paginilor Web pentru persoane cu deficienţe de citire

Paul Fogarassy-Neszly

BAUM Engineering
Str. Traian Moşoiu nr.8, 310175, Arad
pf@baum.ro

Rezumat. Această lucrare prezintă sistemul WebVOX, pentru îmbunătăţirea accesibilităţii la paginile Web a persoanelor cu deficiente de citire. Soluţia prezentată are în vedere dislexicii, persoanele care nu ştiu să citească, persoanele cu dificultăţi de învăţare, deficienţii de vedere, persoanele cu cecitate cromatică şi nevăzătorii. Sunt analizate deficienţele care afectează capacitatea de a citi a unei persoane, relevându-se faptul că problema deficienţelor de citire transcede funcţionalitatea propriu-zisă a ochiului. În contextul aplicării soluţiei descrise, sunt prezentate tehnologiile asistive software pentru nevăzători şi persoane cu deficienţe de vedere. Sunt trecute în revistă funcţionalităţile cititoarelor de ecran, a sintezelor vocale şi a magnificatoarelor de ecran, arătându-se apoi că o bună parte dintre acestea sunt disponibile în WebVOX. Este subliniat faptul că în timp ce soluţia propusă este capabilă să îmbunătăţească accesibilitatea paginilor Web, modul de realizare a acestora este esenţial, iar respectarea recomandărilor W3C reprezintă o cerinţă de bază. În final sunt trecute în vedere produse similare soluţiei prezentate, cu avantajele şi dezavantajele acestora.

Cuvinte cheie: accesibilitate, pagină Web, deficienţă de citire, deficienţă de vedere

Textul integral

 

O abordare bazată pe sarcină în proiectarea unui asistent software de evaluare a utilizabilităţii

Costin Pribeanu

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti
Bd. Mareşal Averescu, Nr. 8-10, 011455, Bucureşti
pribeanu@ici.ro

Rezumat. Calitatea sistemelor interactive constituie o preocupare majoră care aduce în centrul atenţiei calitatea ergonomică a interfeţei om-calculator. Evaluarea formativă a utilizabilităţii are ca obiectiv principal identificarea şi analiza problemelor de utilizabilitate ale unui sistem software, cât mai devreme în procesul de dezvoltare. In acest scop, este necesară o descriere detaliată a acestora precum şi o clasificare după diferite criterii: impactul asupra utilizatorului, contextul în care apare, cauzele şi modul în care poate fi remediată. O descriere precisă, agreată în cadrul echipei de evaluare şi transmisă proiectanţilor îmbunătăţeşte calitatea produsului şi motivează procesul de corectare a acestora. In acest articol se prezintă o abordare bazată pe sarcină în dezvoltarea unui instrument care să asiste evaluatorii în activităţile de colectare, organizare şi regăsire a problemelor de utilizabilitate. In cazul evaluării euristice şi / sau a evaluării bazate pe recomandări a utilizabilitătii, instrumentele software trebuie să îndeplinească două categorii de cerinţe: furnizarea euristicilor / recomandărilor adecvate şi înregistrarea problemelor de utilizabilitate. Aceste cerinţe rezultă din modelarea sarcinii de lucru şi au condus la dezvoltarea unui instrument flexibil, care poate fi utilizat atât independent cât şi integrat cu un instrument existent de lucru cu recomandări.

Cuvinte cheie: utilizabilitate, evaluare formativă, probleme de utilizabilitate, evaluare asistată de calculator, proiectare bazată pe sarcină, asistent de evaluare a utilizabilităţii, instrumente software.

Textul integral

 

Mijloace de interacţiune om-calculator neconvenţională. Consideraţii generale şi studii de caz

Sabin-Corneliu Buraga, Ştefan Ceriu, Anca-Paula Luca, Eduard Moraru, Ştefan Negru, Ştefan Prutianu

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Informatică
Berthelot 16 – 700483 Iaşi, România
{busaco, stefan.ceriu, lucaa, eduard.moraru, stefan.negru, stefan.prutianu}@info.uaic.ro

Rezumat. Lucrarea de faţă descrie o serie de aspecte de interes referitoare la mijloacele actuale de interacţiune neconvenţională cu utilizatorul. Experimentele efectuate au vizat atât dispozitive hardware specifice – e.g., mănuşi senzoriale, terminale mobile etc. –, cât şi maniere interactive „atipice” de acces la informaţii sau cunoştinţe disponibile actualmente pe Web.

Cuvinte cheie: Interacţiune neconvenţională, Tipuri de interfeţe, Experimente.

Textul integral

 

O abordare bazată pe ontologii în proiectarea unui sistem interactiv de management al competenţelor pentru companiile de IT

Cristina Niculescu1, Ştefan Trăuşan-Matu1,2

1Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială
Calea 13 Septembrie nr.13, Bucureşti
ncristina@racai.ro

2Universitatea Politehnică Bucureşti
Str. Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti
trausan@racai.ro

Rezumat. Lucrarea prezintă o abordare bazată pe ontologii în proiectarea unui sistem interactiv de management al competenţelor pentru companiile de tehnologia informaţiei (IT). Acest tip de abordare ajută la direcţionarea atenţiei de la abordarea orientată pe funcţii şi instrumente, la o abordare orientată pe semantică. În lucrare sunt tratate subiecte cum sunt: definiţii ale ontologiilor, arhitectura generică a sistemului de management al competenţelor (SMC), structura ontologiei SMC, construcţia şi exploatarea ontologiei (integritatea şi inferenţa ontologiei, achiziţia cunoştinţelor, faza de conceptualizare, interogarea tipurilor de concepte). Avantajul utilizării unui sistem bazat pe ontologii este posibilitatea identificării unor relaţii noi între concepte, prin inferenţe, pornind de la cunoştinţele existente. Utilizatorul poate alege să interogheze instanţe ale unui tip de concept, bazându-se pe relaţiile ce sunt afişate. În plus faţă de alegerea relaţiilor modelate de ontologie, utilizatorul poate interoga relaţii deduse prin inferenţă (ce nu sunt explicit memorate în baza de cunoştinţe). Alt tip de căutare este navigarea prin ontologie. Scheletul ontologiei este văzut ca un arbore cu noduri şi hiperlegături ce se referă la alte concepte sau instanţe. Pornind de la conceptele de bază, utilizatorul poate obţine informaţii specifice despre orice altă instanţă sau concept. Lucrarea prezintă de asemenea câteva scenarii de utilizare, concluzii şi dezvoltări ulterioare.

Keywords: competenţe, interfaţă, ontologie, sistem de management de competenţe, tehnologia informaţiei (IT).

Textul integral